Postul de cercetător al lui Nicușor Dan la Institutul de Matematică al Academiei Române este suspendat din 2016, anul în care a devenit deputat, iar ulterior primar. Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, președintele României a fost întrebat dacă intenționează să mențină această situație pentru încă cel puțin cinci ani, pe durata mandatului său.
„Am fost anul trecut la evenimentul aniversar al Institutului de Matematică, care a celebrat 75 de ani de activitate, și l-am întrebat pe directorul instituției dacă prezența mea pe acea poziție reprezintă un impediment. Mi-a spus că nu. Voi lua o decizie în acest sens. Institutul are de multă vreme politica de a menține 50-60 de posturi rezervate cercetătorilor români din diaspora, care revin temporar – două, patru luni – deci există o anumită flexibilitate. Voi reflecta asupra acestei situații”, a declarat președintele.
Întrebat dacă este de părere că practica prin care persoane active în politică își păstrează blocate posturile în instituțiile academice ar trebui să continue sau dacă ar fi necesară o modificare legislativă, mai ales în contextul precedentelor create de Klaus Iohannis și Crin Antonescu, care au păstrat funcțiile didactice până la pensionare, șeful statului a răspuns:
„În principiu, aveți dreptate. Pe de altă parte, există funcții – cum ar fi cea de ministru – unde nu ai nicio garanție privind durata mandatului, fie că e de șase luni sau de trei ani. Trebuie găsit un echilibru. Oamenii trebuie să aibă siguranța că se pot întoarce în domeniul lor și să nu fie excluși doar pentru că, temporar, au ocupat o funcție publică și nu pot participa la concursuri.”
Situația în care Nicușor Dan își menține postul de cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, deși nu îl ocupă efectiv din 2016, ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și corectitudinea accesului la funcții publice sau academice. În timp ce în sistemul de stat sau în instituțiile finanțate public, astfel de practici sunt tolerate sub pretextul „flexibilității” sau al „garanției revenirii”, în mediul privat o asemenea abordare ar fi de neimaginat.
Mai mult, menținerea acestor posturi „în așteptare” blochează accesul altor cercetători tineri sau activi, care ar putea contribui efectiv la dezvoltarea academică a instituției. Practica ar trebui regândită, iar legea ar trebui să prevadă termene clare și condiții stricte pentru păstrarea sau suspendarea unui post academic atunci când titularul ocupă o funcție politică.
